Rămâi alături de noi   facebook logo youtube logo twitter logo
buzznews logo

Arta lui Dan Perjovschi, pe cele mai importante ziduri ale lumii: „În România nimeni nu te sprijină!”

Coffe talk 27 Noiembrie 2013, 14:44 de Laura Goarna
Spune-ti parerea
Artist grafician, performance art și umor serios sunt cuvinte extrase din definiția unui artist precum Dan Perjovschi. Cu un bilet câștigat către Occident, românul a scris „București” și „Sibiu” pe zidul central al Muzeului de Artă Modernă din New York (MoMa) și deși țara mamă nu l-a luat sub aripa ocrotitoare, Dan Perjovschi a supraviețuit și continuă să facă artă inspirată din „micul dejun de ieri și ascultatul iPhone-ului lui Merkel”.

japan6 Una din lucrările artistului din Japonia

Născut în 1961 la Sibiu, Dan Perjovschi descoperă cu ajutorul teoreticianului american al performance art și al artei traumei, Kristine Stiles că arta pe care o creează e „artă în spațiul public”, iar de aici până la ieșirea în Occident nu durează mult.

Punctul culminant al carierei este, poate, cum spune și într-un interviu acordat pentru Revista 22, - revistă la care a ilustrat încă din 1990 -, desenarea pe zidul central al MoMa (Muzeul de Artă Modernă). Atunci expoziția lui a fost văzută de mai bine de o jumătate de million de oameni. Zidul a devenit loc pentru proiectele speciale, primul proiect de acest tip aparținându-i lui Perjovschi.

Perjovschi și soția lui nu expun la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) pentru că aparține Parlamentului, cu toate acestea se declară un artist „inter(și)național”. „La zece ani de la înființare nu are colecție de bază, cercetări monografice sau de orice fel. Eu ca artist am tipărit mai multe cărți decât instituția mea națională. Cum dracu?”, spunea artistul într-un interviu recent apărut pe site-ul vice.com.

Penultimul proiect a fost la Aichi Triennale în Japonia când a desenat pe 12 geamuri (80 de metri lungime) ale etajului superior cu alb, iar acum, fiind pe drum spre următoarea expoziție, care va avea loc în Finlanda, răspunde la câteva întrebări, din tren, deoarece „uite, la finlandezi e free wireless în tren”…

Laura Goarnă: De unde a venit ideea ultimului proiect? Cum l-ați descrie?

Dan Perjovschi: Am fost invitat. Ăsta e începutul. Pe urmă este o negociere a spațiului (care spațiu atrage forma si modifică și continutul proiectului). La Aichi Triennale de anul asta am desenat pe geamurile etajului superior (cam 12) al centrului/muzeului de artă din Nagoya. Coridorul avea 80 de metri lungime și era expus soarelui, culoarea neagră nu rezista pe geam, se usca și se cojea, așa că am desenat cu alb. Desenele cu alb sunt diferite de alea cu negru, sunt un pic mai decorative... și asta dă alt caracter discursului…

Ultimul proiect pe care îl fac este la Galeria universității din Jakobstad. Iți scriu din tren că uite, la finlandezi e free wireless în tren. Expoziția este împreuna cu Lia. Spațiul are un parter și etaj. Până acum eu si Lia am facut în fiecare an o expoziție-două împreună. De obicei, intercalăm două discursuri separate. Anul ăsta la Bienala de la Tessaloniki le-am intersectat și aici la Jakobstad ne gândim să le suprapunem unul sus și altul la parter. Să vedem care… și să vedem pe urmă cum facem legătura între etaje.

Vezi, nu știu înainte exact cum va arăta proiectul meu, știu că va conține desene care comentează realitatea, dar cât de mari, cât de multe și unde (pe zid, pe tavan pe geamuri), nu știu exact…

L.G.: Aveți un proiect de suflet? Dacă da, care e și de ce l-ați numi de suflet?

D.P.: Arta pe care o fac eu nu vine din ceea ce publicul dinafara artei numește „suflet”. Prin mine nu vorbește nici sfântul duh și nici inima plină. Eu nu lucrez cu emoția simțurilor, ci cu emoția conceptelor. Umorul meu este serios. Nu se adună în burtă ci în minte.

Daca te referi la ce proiecte îmi sunt dragi atunci îți spun: toate îmi sunt dragi. Toate. La mine cu suflet, minte, critică sunt totuna. Eu fac un soi de grafitti intelectual. Am un discurs subversiv controlat. Controlul vine din organzare mentală. Eu nu am o schemă fizică a instalațiilor mele, ci una a subiectelor. Eu folosesc umorul foarte serios.

Toate proiectele mele vin din urgența, curiozitatea și plăcerea de a desena lumea în care trăiesc. Așa înteleg eu lumea desenând-o.

L.G.:Cum e să munciți alături de soție? Care sunt punctele care vă completează arta pe care o realizați împreună?

D.P.: Eu fac vreo 25 de proiecte pe an, Lia cam 12 că ea are nevoie de mai mult timp de pregătire. Cam două, trei sunt împreună. Cum ți-am spus, de obicei alăturam două discursuri care sunt diferite. Lia citește cărți, eu ziare. Ea este cu adevărurile universale, eu cu alea cotidiene. Descriem aceeași lume, dar din două unghiuri diferite. Ne-am obișnuit să trăim, gândim și lucrăm împreună. Dar asta nu înseamnă că nu ne certăm și nu ne confruntăm pe idei. Avem moduri diferite de a gândi spațiul și reprezentarea artistică… dar am învățat să negociem și să vedem în celălalt pe celălalt mai bun.

Lia e cu timeline-uri: istoria omenirii, istoria universului; are departamente: corp, planetă, știință, artă… Instalațiile ei sunt complexe: cărți, obiecte hărți, diagrame. Eu sunt simplu și direct și tratez subiecte amestecate de la micul dejun de ieri la ascultatul iPhone-ului lui Merkel. Încercăm să creăm maximum de spațiu mental, confruntând cele două demersuri. Dăm publicului șansa să vadă ce complexa este arta (creativitatea umană)…

Dan Perjovschi și Lia Perjovschi  (foto stânga) împreună cu niște prieteni Dan Perjovschi și Lia Perjovschi (foto stânga) împreună cu niște prieteni

L.G.:Care a fost cel mai dificil moment din carieră? Dar cel mai plăcut?

D.P.:Am avut o perioadă cam prin 1995-1997 când nu mai aveam stare să fac performance art (chiar dacă fusesem de succes), nu mai aveam chef să desenez (chiar dacă eram de success), și toate încercările de „ieșire în spațiu” prin instalații obiectuale mi se păreau slabe (și erau).

Cu alte cuvinte, deşi găsisem niște drumuri, ori se înfundaseră ori nu mai mi se păreau relevante, nu găseam o ieşire… pâna când a venit de la sine cumva. Kristine Stiles, teoreticianul american al performance art și al artei traumei avea să-mi spună cam prin 1997 despre munca mea la Revista 22 pe care o ilustram din 1990: „Dan asta este artă în spațiul public!” . Iar în 1988 voi fi selectat la una din cele mai tari bienale europene Manifesta, tocmai ca să desnez și să public în ziarele locale din Luxemburg ceea ce am și făcut cu succes. Am fost singurul artist de găsit la chioșc, nu în muzeu….

Cel mai extraordinar moment?… Când fac schițe în carnețel și bang! Îmi iese un desen, știu că e bun și că o să-l refac, și refac pe zid de-acum încolo… Sau când primesc o invitație la o expoziție, atunci țopăi de bucurie.

L.G.: Care sunt diferențele dintre arta din România și arta din străinătate?

D.P.:Sunt multe diferențe, dar sunt și multe asemănări. Probabil cea mai mare chiar catastrofală diferență este în statutul artistului. Acum sunt în Finlanda unde artiștii aplică și primesc buse de creație de 1, 2 sau 5 ani, ca să existe ca artiști... . În România nu există nimic de acest tip nici la nivel naţional, nici la nivel local. Nimeni nu te sprijină, (în schimb toți se vor în poza cu tine dacă ajungi cineva sau undeva), dar multe orașe se vor capitale culturale. Să reamintesc cititorilor că artiștii nu au unde se angaja ca artiști, cum se angajează actorii... și nimeni nu reduce chiria pentru destinația „atelier”.  Apoi e o diferență colosală ca structură instituțională, muzee de artă, galeriile

de artă ale orașului, asociații de artă, kunsthalle, kunstverein, institute de artă contemporană... toate platforme unde arta contemporană se face și se produce în toate formele ei.

Dacă mă întrebi la nivel conceptual, există și aici diferențe… arta din Romania încearcă să „intre” pe piața occidentală, nu să o inoveze... Partea la noi e un pic mai strâmtă pentru că „cererea” e îngustă... Dar am învățat să întorc pe dos orice dezavantaj... așa că faptul că nu pot desena pe zid înăuntrul instituțiilor de artă m-a făcut să găsesc ziduri în spațiul public...

L.G.:Care e cea mai mare satisfacție (mulțumire) a artistului Dan Perjovschi după finalizarea unui proiect?

D.P.: Când lumea se raportează la el și îl discută... cu alte cuvinte când înseamnă ceva pentru cineva…

Poză din Aichi Tower - Japonia Poză din Aichi Tower - Japonia

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte BUZZNEWS pe FACEBOOK!

Taguri:

Spune-ti parerea

Din aceeasi categorie

filosoful g.m. tamás explică cum se menține la putere liviu dragnea
Filosoful si dizidentul ungar G.M. Tamás a declarat intr-un interviu acordat Via Cluj TV ca nu exista in acest moment in ...citeste tot
Filosoful si dizidentul ungar G.M. Tamás a declarat intr-un interviu acordat Via Cluj TV ca nu exista in acest moment ...citeste tot
g.m. tamás despre facebook: „prejudecata pe facebook are aceeasi valoare ca si operele lui artistotel si descartes”
G.M. TAMÁS analizeaza intr-un interviu la Via Cluj TV modul in care Facebook a schimbat comunicarea. „Prejudecata pe Facebook are ...citeste tot

Comentarii

Nu exista nici un comentariu pentru aceasta stire.

Comentează

Adresa de e-mail nu va fi publicată
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nume Email Mesaj 8 + 2 = .... (in litere)

Editorial

Raul Chis

Dar Primaria lui Emil Boc nu simte deocamdata probabil energia negativa a soselelor, cata vreme acei soferi ardeleni aflati in pragul AVC isi vor consuma ...

Claudiu Padurean

Totuşi, s-a schimbat ceva: România are mai puţină speranţă. În toamna anului 2015, am crezut că, în sfârşit, se vor schimba nişte lucruri. Oamenii care ...

Adrian Titus

Gașca Zurli a făcut un moment dedicat acestei mascote – un cântecel drăguț despre cum avem nevoie de șervețele la masă. Asta după ce la ...

Bianca Padurean

Sunt convinsă că şi alţi părinţi au trecut prin acelaşi calvar ar alegerii şcolii. Am trecut şi prin faza în care a trebuit să-mi fac ...

Vlad Pintea

Una singură: ELIMINAREA statului din chestiuni private, aici de-a dreptul intime. Reglementarea abuzivă a relațiilor dintre persoane responsabile, înzestrate cu conștiință și liber arbitru, este cea mai ...

Stiri pe scurt

Sănătatea florilor: sfaturi de la specialiști
Primaria Floresti ofera o ambulanta ISU Cluj
Se închide circulația pe podul Porțelanului
Clujul va găzdui principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor în 2019
Ediţie Specială DIECE - Reverberaţiile totalitare din Europa Centrală şi de Est
Managerii de la BRD, Bitdefender, Bosch și Emerson, invitații speciali ai conferinței „Putere prin oameni”
Lucrările de modernizare a drumului județean Gilău–Someșu Rece–Mărișel–DN 1R, în faza de asfaltare
Regulament nou de finantare a cultelor, sportului sau ONG-urilor din judetul Cluj
Alin Tise il invita pe David Ciceo la o intalnire de clarificare
Riscuri pentru proprietarii de imobile din Cluj care au efectuat reparatii

Ultima ora

CECAR Cluj a prezentat topul local al contabililor – INVITAT Adrian Groșanu
Traversarea Tarniței și Triatlon Cluj, pregătiri de start
Cum sună imnul compus de Armin van Buuren pentru UNTOLD 2019
Programul pe zile la UNTOLD plus Cand concertează ROBBIE WILLIAMS
Ce se întâmplă cu piața imobiliară din Cluj
Sănătatea florilor: sfaturi de la specialiști
Tableta si telefonul pericole majore pentru copii
Directorul general interimar al CNAIR pe făraș
Din 1 iulie începe colectarea selectivă a deșeurilor pe 4 fracții - REGULI noi anunțate de viceprimarul TARCEA
Școala informală de IT creează mai mult decât specialiști în tehnologia informației

Filosoful si dizidentul ungar G.M. Tamás a declarat intr-un interviu acordat Via Cluj TV ca nu exista in acest moment in ... citeste tot

Profesorul salajean Mircea Groza este unul dintre acei pasionati de gastronomie care exploreaza cu interes bucataria ardeleneasca. In aventura sa ... citeste tot

Wizz Air a început operarea a noi rute de la bazele sale din Cluj-Napoca și Iași. Cu două zboruri săptămânale, ... citeste tot

Președintele României, Klaus Iohannis, a criticat-o vineri pe doamna cocoțată în scaunul de premier al României după ce aceasta a ... citeste tot

Parteneri

Te invitam sa tinem legatura si prin Facebook