Rămâi alături de noi   facebook logo youtube logo twitter logo
buzznews logo

RADU NECHITA: Statul nu oferă de fapt nimic gratis, IMM-urile plătesc costuri salariale uriașe pentru aparatul birocratic și protecția socială

Coffe talk 30 Ianuarie 2014, 17:36 de Vlad Pintea
Spune-ti parerea
RADU NECHITA, conferențiar doctor și director al Centrului de Studii Regionale (UBB), vorbește despre cea mai mare fraudă intelectuală a statului, în formă continuată, reprezentată de așa-numitele ”contribuții sociale ale angajatorului” și demonstrează concis că angajatorul român plăteşte un salariu complet aproape egal cu dublul salariului net, dar din care statul reţine la sursă aproape jumătate sub forma impozitelor şi cotizaţiilor sociale. Radu Nechita crede că este vital ca salariații să fie conștientizați asupra acestui fapt prin ”fluturașul salariului complet”, pentru a ieși din spirala ”luptei de clasă”, cu teoria  vârf de lance a ”patronatului exploatator”.



Radu Nechita, presedintele CISED Radu Nechita, presedintele CISED

De asemenea, președintele CISED (Centrul Independent de Studii in Economie si Drept) este cât se poate de tăios când vine vorba despre statul ”obez”, care crește mereu, în ce privește costurile cu administrația sa, pe seama contribuabililor tot mai împovărați fiscal: ”Prin modul în care cheltuiesc banul public, politicienii din România fac tot posibilul să ne convingă de faptul că la noi evaziunea fiscală este un act de patriotism”.

Vlad Pintea: Guvernul vine cu noi idei în încercarea de a reduce evaziunea fiscală: limitare la 2.000 de lei pe zi a operatiunilor în numerar în cazul firmelor și interzicerea plății în numerar pentru achizițiile de terenuri, case şi maşini. Ce impact credeți că vor avea aceste măsuri?

Radu Nechita: Despre eficiența unei măsuri se poate vorbi doar cunoscând cât mai precis costurile și beneficiile ei. Promotorii acestei măsuri insistă pe beneficiile vizibile, din punctul lor de vedere, și anume reducerea evaziunii fiscale.

Însă este foarte probabil ca aceste beneficii să fie exaggerate, deoarece contribuabilii își vor putea schimba comportamentul. Spre exemplu, declarând un preț oficial mai mic pentru tranzacția vizată de o astfel de măsură. Chiar si tranzacțiile care sunt înregistrate la notariat se fac prin declararea unei valori inferioare nivelului real.

Pentru a contracara această situație, autoritățile vor fi nevoite să amplifice controalele, ceea ce va genera costuri suplimentare. Aș fi curios să știu dacă Ministerul Finanțelor cunoaște costul real al colectării pe fiecare categorie de impozit în parte. Sunt convins că o analiză detaliată ar evidenția că din sutele de impozite și taxe existente, sunt multe a căror colectare costă mai mult decât contribuția lor la bugetul de stat.

Ca orice masură politică, aceasta are beneficii vizibile pe termen scurt și sunt concentrate asupra unui număr redus de privilegiați, cum ar fi băncile. În schimb, vine cu costuri mari, dar mai puțin vizibile, deoarece ele se manifestă pe termen lung și afectează un mare număr de persoane.

Vlad Pintea: Și atunci, cum poate reduce statul evaziunea? Cum poate lupta cu evazioniștii?

Radu Nechita: Prin modul în care cheltuiesc banul public, politicienii din România fac tot posibilul să ne convingă de faptul că la noi evaziunea fiscală este un act de patriotism. Contrar superstiției promovate de politicieni și de unii formatori de opinie, problema în România nu este insuficienta colectare a resurselor, ci, mai degrabă, nivelul ridicat al cheltuielilor publice și imensa risipă care le însoțește. Evaziunea fiscală nu este decât o reacție firească la nivelul ridicat al poverii fiscale din România, iar combaterea ei nu rezolvă problema risipei.

Reducerea evaziunii fiscale se face prin impozite mai puține, cu rate reduse și aplicate unei baze fiscale largi. În România avem sute de impozite și taxe cu rate de impozitare medii (cota unică) sau ridicate (contribuțiile sociale), aplicate unui număr relativ redus de contribuabili. Acestă situatie incită la evaziune fiscală, iar măsurile reglementare care combat simptomul (evaziunea fiscală), nu rezolvă cauza (arhitectura sistemului de impozitare).

Vlad Pintea: Numiți prima măsură fiscală, pe care ar trebui să o ia statul în sprijinul IMM-urilor?

Radu Nechita: Suprimarea lui „de regulă” din articolul 4 din Codul Fiscal și respectarea lui. Mai exact, orice modificare a Codului Fiscal să fie făcută doar prin lege (nu ordonanțe), cu minim șase luni înainte de intrarea în vigoare, iar intrarea în vigoare a modificărilor, doar de la 1 ianuarie din anul următor. Pe scurt, stabilitatea fiscală în locul incontinenței reglementare manifestate de autorități.
ART. 4 Modificarea şi completarea Codului fiscal:
(1) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

Povara fiscală în România are două forme: una monetară - bani care trebuie plătiți – și una administrativă. IMM-urile pot înțelege că este nevoie de finanțarea unor servicii publice (mai ales dacă sunt prestate în mod real). Ele însă nu pot înțelege și accepta necesitatea unei poveri administrative, adică timpul pierdut la cozi, descifrarea reglementărilor ambigue și anticiparea modificărilor legislative. Ele nu pot accepta nici parafiscalitatea, adica obligativitatea achizitiei unor „servicii” de la diverse profesii inchise.

Raportul Doing Business al Băncii Mondiale analizează calitatea mediului de afaceri din peste 180 de țări ale lumii. România (locul 72) este trasă în jos în clasament, printre altele, de componenta „Paying taxes” a indicelui. Adică timpii de așteptare, costurile haosului administrativ.

Clasamentul Bancii Mondiale, dupa usurinta cu care se poate dezvolta o afacere Clasamentul Bancii Mondiale, dupa usurinta cu care se poate dezvolta o afacere

CLASAMENTUL COMPLET PE RAPORTUL ”DOING BUSINESS” AL BĂNCII MONDIALE

IMM-urile sunt transformate în agenți neremunerați ai statului. Ele trebuie să colecteze impozite pentru stat. Astfel, întreprinzătorii din România se află în prima linie a nemulțumirilor manifestate de către angajați în ce privește nivelul salariilor. Salariații nu cunosc adevărata valoare a muncii lor și nici nivelul prelevărilor obligatorii (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), prin care ei finanțează așa-numitele gratuități oferite de stat, unele doar iluzorii. Majoritatea conștientizează doar salariul net și sunt nemultumiți de nivelul scăzut al acestuia. De fapt, o analiză atentă, arată că valoarea muncii lor, adică a salariului lor complet, este aproape dublul salariului net, diferența rezultând nu din „exploatarea patronală” (cum spune teoria marxistă, n.n.), ci din prelevările obligatorii către stat.

Vlad Pintea: Cum s-ar putea realiza o mai bună transparență fiscală?

Radu Nechita: Un întreprinzător angajează pe cineva numai dacă valoarea muncii acestuia este cel puțin egală cu costul generat de decizia de angajare. Acest cost nu este salariul net, nu este nici măcar cel brut, ci este salariul complet, adică salariul brut, plus contribuțiile numite ”ale angajatorului”.

În termeni economici, salariul reprezintă remuneraţia factorului muncă. Altfel spus, salariul în sens economic reprezintă valoarea muncii salariatului. Pentru a evita confuzia cu salariul brut sau net, prin salariul complet se va înţelege valoarea muncii salariatului. Așadar, pentru o mai facilă înțelegere:
Salariul complet = Valoarea muncii salariatului

Angajatorul nu ia decizia de angajare în funcţie doar de salariul brut, ci ţine cont şi de aşa numitele cotizaţii sociale ale angajatorului. Împreună, acestea formează costul total al mâinii de lucru.
Cost total al mâinii de lucru = Salar brut + Cotizaţiile angajatorului

Pentru a decide angajarea salariatului, costul complet al angajatului trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea muncii acestuia. În sectorul privat, în condiţii de concurenţă, ele tind să se egalizeze.
Valoarea muncii salariatului = Cost total al mâinii de lucru

Angajatul este interesat în primul rând de salariul net. Totuşi, valoarea muncii sale – salariul complet – este aproape de două ori mai mare decât salariul net. Angajaţii sunt demotivaţi pentru că ei nu percep adevărata valoare a remuneraţiei lor. Adesea, ei îşi manifestă nemulţumirile faţă de angajator, deoarece ei nu sunt informaţi că acesta (de fapt, clientul!) le plăteşte un salariu complet aproape egal cu dublul salariului net, dar din care statul reţine la sursă aproape jumătate sub forma impozitelor şi cotizaţiilor sociale.

Ideea centrală este aceea că noţiunea de salariu brut este o ficţiune fiscal-contabilă care nu interesează în mod direct nici pe angajat, nici pe angajator. În locul acesteia este preferabilă utilizarea noţiunii de salariu complet. Ea ar arăta salariaților nu numai adevărata valoare a muncii lor, ci și costul statului.

Prin reținerea impozitelor și contribuțiilor la sursă, prin frauda intelectuală a „contribuțiilor sociale ale angajatorului”, costul protecției sociale este disimulat față de cei care-l suportă în mod real, adică angajații.

Această lipsă de transparență face ca ei să accepte (sau să solicite) mai multe servicii publice decât în situația în care le-ar cunoaște costul și l-ar plăti în mod transparent. Iluzia gratuității îi face pe contribuabili mai puțin interesați de imensa risipă care însoțește producerea serviciilor publice.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, urmăreşte BUZZNEWS pe FACEBOOK!

Taguri:

Spune-ti parerea

Din aceeasi categorie

interviu: vicepresedintele cnipmmr dan muresan iti spune cat de aproape suntem de o noua criza economica si ce strategii putem adopta la nivel de firma sau la nivel personal
Cat de aproape suntem de o noua criza si ce strategii de supravieturire putem adopta la nivel de stat, companie ...citeste tot
anca goron, de la startup-ul doorie, despre ingredientele succesului pe cont propriu: multa munca si noroc, curaj si o conjunctura favorabila
Ce e mai bun: un business propriu sau o cariera lipsita aparent de griji, in cadrul unei multinationale? Anca Goron, ...citeste tot
camelia șucu, antreprenor de carieră: eșecul – o lecție care îți deschide noi căi
Cu o carieră de peste 20 de ani în zona de business, Camelia Şucu a trecut prin rolul de antreprenor, ...citeste tot

Comentarii

Nu exista nici un comentariu pentru aceasta stire.

Comentează

Adresa de e-mail nu va fi publicată
Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nume Email Mesaj 8 + 2 = .... (in litere)

Editorial

Raul Chis

Dar Primaria lui Emil Boc nu simte deocamdata probabil energia negativa a soselelor, cata vreme acei soferi ardeleni aflati in pragul AVC isi vor consuma ...

Claudiu Padurean

Totuşi, s-a schimbat ceva: România are mai puţină speranţă. În toamna anului 2015, am crezut că, în sfârşit, se vor schimba nişte lucruri. Oamenii care ...

Adrian Titus

Gașca Zurli a făcut un moment dedicat acestei mascote – un cântecel drăguț despre cum avem nevoie de șervețele la masă. Asta după ce la ...

Bianca Padurean

Sunt convinsă că şi alţi părinţi au trecut prin acelaşi calvar ar alegerii şcolii. Am trecut şi prin faza în care a trebuit să-mi fac ...

Vlad Pintea

1. Văd mulţi indignaţi că s-a optat pentru Timişoara, din cauza ţiganilor de pe Bega. Dar faptul că aceştia sunt mai prezenţi în societate, NU ...

Stiri pe scurt

Alin Tise il invita pe David Ciceo la o intalnire de clarificare
Riscuri pentru proprietarii de imobile din Cluj care au efectuat reparatii
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind achiziționarea primului sistem de rachete Patriot
Doua noi puscarii in Romania
Hypermarketuri amendate de primarie
Peste 3 600 de posturi deblocate la Ministerul Afacerilor Interne
ANAF nu va putea refuza arbitrar dreptul de deducere a TVA
Guvernul ia masuri pentru a impiedica multinationalele sa externalizeze profiturile
Premierul apeleaza la expertiza BEI pentru simplificarea procedurilor de achiziții publice
Guvernul a aprobat înființarea agențiilor de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră

Ultima ora

Pensionari clujeni initiati in tainele Facebook si Skype pentru a comunica LIVE cu copiii din strainatate
Am proiect câștigător pe Start-Up Nation, cum procedez?
Cercetașii clujeni organizează un concert susținut de artiști stradali
Cercetașii clujeni organizează un concert susținut de artiști stradali
Teremenul de valabilitate a pasaportului va creste de la 5 la 10 ani - VEZI si teremenele pentru copii
RAZBOIUL Consiliul Judetean-Aeroportul Cluj, faza pe DOSARE PENALE
ANAF vrea sa reduca birocratia: declaratii fiscale care se vor depune OBLIGATORIU ONLINE
Angajatorii sunt avertizati de ITM Cluj ca au obligatia sa initieze negocieri colective cu salariatii
Programul Zilei de 1 Decembrie la Cluj
De ce le INTERZICE statul roman COPIILOR mersul pe BICICLETA?

Cat de aproape suntem de o noua criza si ce strategii de supravieturire putem adopta la nivel de stat, companie ... citeste tot

Profesorul salajean Mircea Groza este unul dintre acei pasionati de gastronomie care exploreaza cu interes bucataria ardeleneasca. In aventura sa ... citeste tot

Wizz Air anunţă astăzi începerea operaţiunilor sale de pe aeroportul internaţional din Atena. Din România, Wizz Air va oferi, începând cu ... citeste tot

De Luminatie, la Cluj va avea loc in concert de opera in Parcul Central.  citeste tot

Parteneri

Te invitam sa tinem legatura si prin Facebook