Toate aceste măsuri ar fi menite să intimideze Rusia, care alimentează războiul din Ucraina de est.
Aeronave de luptă NATO pe aeroporturile din România
Președintele Traian Băsescu a comunicat că CSAT a adoptat hotărârea privind prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România şi în spaţiul aerian împreună cu personalul de deservire
"Este vorba de aeronave de luptă care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care, alături de aviaţia română, să asigure poliţia aeriană, ceea ce înseamnă că, dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari, piloţi, mecanici, personal de întreţinere a aeronavelor", a spus Băsescu.
România ar vrea să apere cibernetic Ucraina
El a spus că o altă hotărâre aprobată în CSAT a fost cea referitoare la faptul că România este pregătită să-şi asume unul din cele patru programe ale NATO în calitate de naţiune-lider, mai exact cel legat de apărarea cibernetică a Ucrainei
Traian Băsescu a declarat că la summitul NATO care începe joi în Țara Galilor România, ca de altfel toate statele membre NATO, trebuie să ţină cont de două documente fundamentale:
1. Unul este legat de CFE - este vorba de armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte îşi asumă, nivelul de armamente convenţionale pe care fiecare parte şi-l asumă
2. Dacă mai vrem sau nu mai vrem să avem un parteneriat NATO - Federaţia Rusă.
"În acest document, statele membre NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la frontiera de est a NATO. Şi cu asta, cred că am răspuns acelora care prooroceau baze militare mari, permanente şi aşa mai departe".
Ce vrea România de la NATO
Totuși, a spus Traian Băsescu, România are anumite obiective la summitul NATO, care au fost negociate în ultimele două luni de Președinție, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării.
Șeful statului a declarat că, având în vedere faptul că "acțiunea Federaţiei Ruse a ajuns la limite care frizează iraţionalul, deoarece nu respectă acordurile internaţionale și frontierele statelor în Europa", "România solicită, generic, consolidarea flancului estic al Alianţei şi nu numai al flancului nord-estic, ci a întregului flanc estic, de la nord până la sud".
Acest lucru înseamnă şi introducerea României în sistemele permanente, dacă vreţi, de alertă şi de capabilităţi de reacţie.
Forţa deosebită a Rusiei de la Marea Neagră ne îngrijorează
"Noi solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu forţele armate ale altor state membre NATO - şi aici mă refer la forţele terestre, la forţele aeriene şi la forţele navale, cu un accent deosebit pe creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor navale ale României, cu forţele navale ale altor state membre NATO, având în vedere forţa deosebită pe care o are flota Federaţiei Ruse de la Marea Neagră.
Deci nu ascundem faptul că prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări. Şi atunci, un număr mare de exerciţii care să presupună prezenţa unor nave ale aliaţilor NATO în Marea Neagră, împreună cu flota României şi a Bulgariei, este un lucru de mare interes pentru România.
Nu suntem dezinteresaţi, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă a forţelor aliate nu la nivel foarte mare, dar aceste structuri de comandă trebuie să existe, în opinia noastră", a spus Traian Băsescu.
Articolul 5, incomplet
Traian Băsescu a declarat că România va cere la summitul NATO ca aliații să intervină în apărarea unui stat membru și în situația în care forțe militare neasumate de către un stat coordonează ocuparea unui teritoriu din țara NATO, cum s-a întâmplat în Crimeea, unde Rusia a trimis soldați fără însemnele sale.
"În momentul în care asupra unui stat se fac presiuni cu armate regulate la frontiere, care reprezintă un sprijin direct sau indirect pentru cei care au apărut ca omuleţi verzi în estul Ucrainei sau în Crimeea, atunci intervenţia NATO împotriva forţelor care se află la frontiera unui stat NATO este obligatorie, pentru că un stat mai mic nu poate face faţă şi unui război intern generat de omuleţi vezi, să spunem, şi unei presiuni cu armate ostentativ masate la frontiera statului şi care indirect sau direct constituie un sprijin major pentru insurgenţă.
Deci sperăm într-o definire şi o înţelegere a modului de aplicare a Articolului 5 în astfel de situaţii, pe care Rusia a arătat că le poate crea", a declarat Traian Băsescu.
Articolul 5 al NATO se referă la dreptul la apărare colectivă, care stipulează că “Un atac asupra unuia sau a mai mulţi membri NATO va fi considerat ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor, aşa cum prevede Carta Naţiunilor Unite”.
Sistemul antirachetă
Traian Băsescu a mai spus că România așteaptă de la acest summit NATO să consemneze progresele şi să confirme dezvoltarea în continuare a sistemului antirachetă, a sistemului de apărare antirachetă al NATO.
"Deocamdată, suntem la stadiul la care sistemul este în baza unei înţelegeri bilaterale România - Statele Unite, partea care este pe teritoriul nostru. Radarul este în Turcia, prima fază este în România (...) sau faza a doua, după radar a urmat amplasarea rachetelor pe teritoriul României şi se va finaliza în 2015, dar am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului de instalare a scutului antirachetă pentru protejarea integrală a teritoriului Europei", spune Traian Băsescu.
Importanța strategică a Mării Negre
De asemenea, aşteptăm de la acest summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre", a spus Traian Băsescu.
Potrivit lui Traian Băsescu, în jurul Mării Negre este un cerc de foc, creat de conflictele îngheţate, toate controlate de la Moscova: Nagorno-Karabah, Osetia, Abhazia, Transnistria şi acum Ucraina.
România mai vrea ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare.
"Nu înseamnă că Republica Moldova intră în NATO, dar, împreună cu Armata Republicii Moldova, state membre NATO pot face exerciţii comune de apărare, exerciţii de intervenţie în caz de calamităţi, de cutremure, de inundaţii de mari proporţii sau exerciţii militare pentru creşterea capacităţii de apărare a Republicii Moldova.
Băsescu vrea mai mulți bani pentur apărare: "Nu putem miza la nesfârşit că ne apără alţii"
Traian Băsescu anticipează că SUA va cere la summitul NATO statelor membre să aloce 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare. Șeful statului susține că cererea este întemeiată: "Dacă în ultimii zece ani am fi respectat această obligaţie pe care ne-am asumat-o la intrarea în NATO, sunt convins că acum n-am fi mai fost atât de interesaţi să facem exerciţii comune, să menţinem capacităţi de luptă comune, ale noastre şi ale altor state pe teritoriul României".
Traian Băsescu a spus că "nu suntem singura ţară într-o astfel de situaţie, dar viaţa ne învaţă că nu putem miza la nesfârşit că ne apără alţii".
Șeful statului a mai spus că ceea ce vedem acum în Ucraina, agresiunea pe care o săvârşeşte Federaţia Rusă asupra Ucrainei, "nu reprezintă pentru România o ameninţare directă sau un lucru la care să ne uităm ca la ceva ce ni se poate întâmpla şi nouă mâine dacă lucrurile se desfăşoară în limite raţionale de care eu ţin cont întotdeauna atunci când spun «România nu este în riscul de a fi atacată, de a fi destabilizată de omuleţi verzi sau de intervenţii directe».
"Dar aceste afirmaţii le fac prin prisma raţionalului. Este adevărat că, dacă m-aţi fi întrebat acum un an dacă este posibil să se întâmple ceea ce deja s-a întâmplat în Ucraina, v-aş fi spus că este imposibil, că raţional nu este posibil aşa ceva. Iată că a funcţionat iraţionalul şi atunci trebuie să avem în vedere şi această variantă, a acţiunii iraţionale, a acţiunii care nu respectă dreptul internaţional", a încheiat Traian Băsescu.
