Senatorii au fost mai activi decât deputații în actuala legislatură, iar femeile semnificativ mai active decât bărbații.
Campionul absolut al activității parlamentare este Valeriu Zgonea, fostul Președinte al Camerei Deputaților, în prezent neafiliat, potrivit celei de-a patra ediții a Indicelui agregat al Activității Parlamentare (IAP).
Codașul absolut este deputata Oana Niculescu-Mizil (PSD), scor IAP 0.25, cu o singură luare de cuvânt. Deputata PSD și-a încheiat mandatul în urmă cu un an. Dintre parlamentarii în activitate, se remarcă negativ Sebastian Ghiță (PSD), scor IAP 0.85, cu o singură semnătură pe o moțiune și trei luări de cuvânt în aproape patru ani. Dintre grupurile parlamentare, cei mai activi au fost senatorii și deputații neafiliați, urmați de cei din PNL, PSD și ALDE.
Potrivit clasamentului realizat pe baza indicelui IAP, femeile s-au dovedit cu peste 31,5% mai active decât bărbații. Spre exemplu, IAP înregistrat de primele trei doamne parlamentar (Cristiana Anghel, Fedorovici Doina și Andreea Paul) este echivalent cu IAP însumat al ultimilor 90 de bărbați care au deținut un mandat în actuala legislatură. În Senat, indicele IAP realizat de doamne a fost aproape dublu față de cel al domnilor. Cu toate acestea, în Top 15 parlamentari se află doar patru femei.
Raportat la indicele IAP, Senatul României a fost mai mare cu 23% mai mare decât al Camerei Deputaților.
Cel mai activ parlamentar a fost în această legislatură Valeriu Zgonea (IAP 1015,15). Performanța lui Valeriu Zgonea ia în calcul numărul impresionant de intervenții (4027 luări de cuvânt), dar marea lor majoritate fiind în calitate de Președinte al Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea nu a avut nicio întrebare, interpelare sau moțiune semnată. Pe locul al doilea se află, la mare distanță, Tudor Ciuhodaru (IAP 673,3), care a punctat 172 inițiative legislative, 1411 luări de cuvânt, 1188 declarații politice, 203 întrebări și interpelări și 9 moțiuni semnate.
Cele mai active doamne parlamentar sunt în ordine senatoarele Cristiana Anghel (LC) și Doina Fedorovici (PSD), respectiv deputata Andreea Paul (PNL).
În ceea ce privește activitatea grupurilor parlamentare, cel mai harnic grup din Parlament este cel al parlamentarilor neafiliați, cu un indice al activității parlamentare de 62.56, grație căruia a reușit să depășească grupul PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții ale IAP. Această creștere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare și în special ieșirii din PSD a lui Valeriu Zgonea.
Cel mai activ județ, din punctul de vedere al indicelui IAP obținut de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României, este județul Vaslui (medie IAP 101,13). La polul opus se află județul Mehedinți (medie IAP 19,66).
IAP măsoară gradul de implicare și activitate politică
Indicele agregat al Activității Parlamentare (IAP) măsoară gradul de implicare și activitate politică și a fost construit pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României. Calculele au luat în considerare toți deputații și senatorii care au deținut un mandat în actuala legislatură. În prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori din totalul de 595 de demnitari care au deținut un mandat începând din decembrie 2012. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.
Concret, IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:
IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:
IL – inițiative legislative
LC – luări de cuvânt
DP – declarații politice
ITP – întrebări și interpelări
M – moțiuni
IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de Plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.