Eșecul de azi este rezultatul unei decizii strategice din 2011, când Clujul și-a propus să-și adjudece nu unul, ci două titluri: și Capitală Europeană a Tineretului, și Capitală Culturală Europeană în 2021. O decizie mai înțeleaptă ar fi fost bifarea unui singur obiectiv, cu miză mult mai mare și care aducea investiții consistente: Capitală Culturală. Așa, s-a obținut Capitala Europeană a Tineretului, cu o echipă mai puțin rodată/sudată, care nu a reușit să activeze o bună parte din resursele din sectorul ONG/civic, cu implicații negative asupra acțiunilor și evenimentelor care puteau fi organizate. Nu în ultimul rând, a miza ca proiect pe multiculturalism în orașul în care tu, ca administrație, nu catadicsești să accepți ca numele Clujului să fie inscripționat și în limba maghiarilor, a doua comunitate etnică ca mărime, e iarăși un minus major, ca să nu îi spunem altfel.
Cluj Capitală Culturală 2021 a fost prea mult pentru juriul internațional delegat de Uniunea Europeană, care a decis vineri câștigătorul la București, având în vedere că politica este ca și alte orașe să primească șansa de a-și dezvolta infrastructura și dimensiunea culturală. Dacă ar fi primit Clujul un al doilea titlu, ar fi fost prea mult pentru concurenți. "Cum să primească Clujul totul și noi nimic?". O întrebare altfel legitimă.
Iar Clujul, nu-i așa, este din anul 2015 un adevărat pol cultural, prin multitudinea de evenimente care au apărut datorită clujenilor de calitate și datorită titlului Capitala Europeană a Tineretului. Astfel, Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, conduse de Florin Moroșanu, nu i se poate reproșa acest eșec. Eșecul e rezultatul unei decizii proaste, de a alerga după doi iepuri. Desigur, Clujul are o viață culturală foarte vie și se va dezvolta în continuare, chiar dacă nu cu aceeași viteză la care puteam spera ca și capitală.
.JPG)
