"Distinși oaspeți,
Dragi colegi și studenți,
Mi-ar plăcea – spun asta din nou – să vă pot înștiința că începem al 436-lea an
academic, dar nu ar fi exact. Aș putea, totuși, s-o fac „vag și mitic”, cum zicea
profesorul meu de filosofie, Ion Aluaș, mai ales că trăim în epoca post-modernă, nu a
adevărului-corespondență și nici a adevărului-coerență, ci a adevărului-semnificație,
a adevărului construit după sensibilitatea fiecăruia. Dar, dincolo de acest relativism
fără frontiere, de la 1581 încoace, au fost puțini ani aici la Cluj fără școală superioară,
fără școală serioasă, indiferent de limba în care s-au făcut studiile.
După o creștere nesănătoasă sau după o „criză de creștere” din vremea când
prosperitatea părea eternă, această universitate s-a stabilizat de ani buni la circa 40-
42.000 de studenți, la toate nivelurile și formele de studiu. În vară am avut înscriși cu
11% mai mulți candidați decât anul trecut și am înmatriculat în anul I peste 15.500 de
studenți. Instituția are circa 1.500 de cadre didactice titulare, dintre care aproape 800
sunt lectori și asistenți. Ne pregătim de noi programe de licență și de masterat la
Chimie și Inginerie Chimică, la Biologie și Geologie, la Științe Politice,
Administrative și ale Comunicării, la Psihologie și Științe ale Educației, la Sociologie
și Asistență Socială, la Studii Europene, la Teologie Ortodoxă, la Teologie Reformată.
Noile programe sunt firești, ca și renunțarea la unele vechi, iar faptul arată că ne
încadrăm în dinamica societății.
UBB a lansat chiar înainte de începerea anului universitar anterior Institutul
de Studii Avansate în Știință și Tehnologie (STAR-UBB). Institutul reprezintă o
dimensiune importantă în strategia universității de a fi o universitate de top mondial,
de excelență, cu modele de bune practici internaționale, aidoma universităților de tip
world-class. În anul academic 2016-2017, STAR-UBB a oferit burse (fellowships) pentru
profesori internaționali, burse acordate de firme, burse pentru studenți – Doctoratul
European, burse pentru tinerii cercetători și pentru studenții de performanță,
fellowships interne. De asemenea, s-a dezvoltat Oficiul de Management și Transfer
Tehnologic și Cognitiv prin încurajarea inovării antreprenoriale, încurajarea
brevetării/ patentării, servicii inovatoare către comunitate.
UBB a obținut rezultate foarte bune și în ierarhizările internaționale,
menținându-și poziția printre cele mai bune 2-3% din cele aproximativ 27.000 de
universități ale lumii. Astfel, UBB este singura universitate din România prezentă în
Academic Ranking of World Universities/ ARWU, cunoscut și ca ranking-ul Shanghai al
universităților, considerat cel mai vechi și cel mai prestigios clasament internațional
prin prisma indicatorilor de excelență – prioritar de cercetare – folosiți în analiză. În
această ierarhizare, Universitatea Babeș-Bolyai ocupă poziția 601-700 la nivel
internațional, mai exact 614 (între primele 2,3% universități ale lumii).
În ceea ce privește rezultatele pe domenii, conform Clasamentului Shanghai, UBB se află pe
poziția 201-300 la Matematică, în timp ce la Inginerie Mecanică UBB ocupă locul 37
din 300 de poziții incluse în clasament. În Times Higher Education Ranking, una din
cele mai complexe ierarhizări internaționale ale universităților, combinând criterii
academice legate de educație, cercetare, relația cu mediul socio-economic și
internaționalizare, UBB se află pe prima poziție la nivel național, respectiv pe
pozițiile 601-800 la nivel internațional. University Ranking by Academic Performance, un
clasament internațional al universităților focalizat pe activitatea de cercetare de
prestigiu, poziționează și el Universitatea Babeș-Bolyai pe primul loc între
universitățile românești.
Asigurarea egalității de șanse pentru toți studenții universității a fost un
deziderat pentru atingerea căruia s-au depus eforturi susținute de către Biroul pentru
studenți cu dizabilități (BSD), care a organizat 18 activități (workshop-uri, seri
societale, activități sportive etc.), la care au participat 615 persoane (studenți de la
UBB cu și fără dizabilități, dar și studenți ai USAMV și UMF, Alumni UBB).
Stimularea studenților cu rezultate deosebite a reprezentat un alt obiectiv
major, în iulie 2017 organizându-se a V-a ediție a concursului „Tabăra de
Performanță pentru studenții UBB”, prin intermediul căruia 40 de studenți cu
performanțe deosebite au petrecut o săptămână la Baza de la Baru, jud. Hunedoara.
De asemenea, a avut loc a doua ediție a conferinței doctoranzilor UBB
„Interculturalitate și Interdisciplinaritate”, la Baru, și a fost sprijinită activitatea
Colegiului Studențesc de Performanță Academică (CSPA), structură ce reunește
studenți de la diferite facultăți ale UBB, cu scopul de a stimula cercetarea inter- și
trans-disciplinară aplicativă. De asemenea, liniile maghiară și germană au înregistrat
rezultate deosebite, inclusiv în sprijinirea studenților excepționali, un exemplu
elocvent fiind studenții de la Științe Economice care au ajuns la Harvard, sau
studenții ce au obținut rezultate deosebite la concursurile studențești.
Excelența interdisciplinară a fost reflectată și prin faptul că UBB a câștigat
toate cele opt proiecte depuse pentru finanțările ce privesc dezvoltarea instituțională.
În ceea ce privește învățământul deschis la distanță/ cu frecvență redusă, în
ultimele 12 luni s-a construit cadrul normativ pentru acordarea de burse de
performanță pentru studenții de la ID/ IFR, cadru care va permite consolidarea
poziției de lider național a UBB pe această formă de învățământ. UBB și-a dezvoltat
şi portofoliul de cursuri de formare continuă, prin introducerea de cursuri deschise şi
ateliere realizate în parteneriat.
Presa Universitară Clujeană (PUC), editura ce funcționează în cadrul UBB,
este unica dintre editurile universitare românești ce deține o platformă de e-book-uri.
La ora actuală, 55% din aparițiile PUC sunt sub formă de e-book. La Târgul
Internațional de Carte LIBREX, Iași, ediția a XXV-a, 10-14 mai 2017, PUC a obținut un
valoros Premiu „Mihail Kogălniceanu”, pentru editarea de carte științifică și de
specialitate. Anul acesta au fost prezente la târg peste 150 de edituri, din care doar 14
au fost premiate.
UBB a continuat politica de deschidere către comunitate. De pildă, a organizat
o serie de campanii cu impact major, precum campania publică de donare de sânge
„Donează și tu! UBB dă startul”, campania de ecologizare a campusului studențesc
Hașdeu, cu peste 100 de participanți, campania de împădurire derulată în Parcul
Sportiv „Iuliu Hațieganu”, la care au participat peste 200 de studenți, marșul lecturii
și altele.
Anul acesta a absolvit și prima cohortă a programului EMBA (Executive Master
of Business Administration), program derulat în colaborare cu University of Hull din
UK.
Din păcate, nu toate aspectele activității noastre au fost și sunt de lăudat. Se
pare că, din epoca interbelică încoace, de pe când ne sincronizaserăm în oarecare
măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai
vrut sau nu ne-am mai priceput să ținem ritmul cel bun și ștacheta foarte sus. Azi
avem aproape mai multe universități decât licee, între care (mă refer la cele din
urmă), spre sporirea confuziei, unele sunt „colegii” și chiar „colegii naționale”; avem
universități de stat în care aproape jumătate din bugete provin din fonduri private și
universități particulare sprijinite de stat; avem universități performante (la nivelul
nostru), nestimulate pentru menținerea și sporirea performanței și universități de
rușine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist, de „întrajutorare tovărășească”,
desuet și păgubos.
Ce fel de țară a Uniunii Europene este aceea în care se creează un minister al
cercetării care nu este și al învățământului superior? Firește, în universități li se
transmite studenților nivelul înalt de cunoștințe la care a ajuns, după milenii de
eforturi, omenirea în fiecare domeniu sau specialitate, dar profesorii, cercetătorii și
studenții din universități trebuie să facă și cercetare, iar în ultimele două cicluri
(masterat și doctorat) mai ales cercetare. Conform legii, orice cadru didactic din
universități este obligat să facă și cercetare. În toate țările avansate ale lumii,
cercetarea de bază se face în universități. Cum să facem cercetare, din moment ce
ministerul adiacent este rupt de învățământul superior din România, iar fondurile de
stat alocate cercetării sunt la sub un procent din buget?
Pentru cercetare avansată, este nevoie de documentare serioasă, pe care o
facem prin varii mijloace, unul, extrem de important, fiind și Asociația numită
ANELIS Plus. Există contracte încheiate de universități, care plătesc anual o sumă nu
mică – în funcție de mărimea fiecăreia – în schimbul accesului la bazele de date
necesare cercetării. În acest an, numita asociație și-a arogat o nepermisă atitudine de
„independență”, obligând universitățile să agreeze o seamă de cheltuieli (pentru
achiziții și alte scopuri) imposibil de controlat de „contribuabili” și care riscă să fie
declarate „cheltuieli neeligibile”. Menționăm că o parte importantă din sumele
pentru ANELIS Plus, dincolo de banii dați de universități și de alte entități de
cercetare, provin din bani puși la dispoziție de Ministerul Dezvoltării. Oare
instituțiile publice din România dau fonduri din bugetele lor pentru asociația
pomenită ori pentru cercetătorii din România și pentru fireasca lor documentare?
În lege scrie că acreditările domeniilor, facultăților, universităților etc. se fac în
România prin agenții specialitate, aflate în concurență, spre stimularea eficienței și
corectitudinii, care să conducă la „excelență” (cuvânt care ne place de ceva vreme).
De ani buni avem o singură agenție de acest fel, numită A.R.A.C.I.S., stăpână pe piață
și discreționară, care acționează și bine și rău, fiindcă nu o stimulează nimic spre
perfecționare.
Nu cu multe luni în urmă, s-a anunțat că reducerile de salarii din urmă cu
aproape zece ani – combătute cu succes în instanță de multe cadre didactice și de
sindicate – au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute de salariați.
Acum ni se spune că „reparația” se poate face din veniturile proprii ale
universităților care au asemenea fonduri. Cele care nu au, vor primi diferențele de la
stat. Prin urmare, cei care s-au chivernisit bine și au reușit să facă economii pentru a-
și asigura buna funcționare și performanța urmează să fie pedepsiți, iar cei care nu
au decât venituri de la buget vor primi și pentru completările de salarii tot de la
buget! Ce fel de socoteală este asta? Evident, una păguboasă, rezultată dintr-o
practică istorică păguboasă. La fel au făcut și stăpânii, străini sau locali, în istoria
noastră: au confiscat pentru biruri și pentru altele de la românii care produceau mai
mult decât aveau nevoie pe moment; asta până când românii au început să înțeleagă
și să nu mai producă decât atât cât aveau nevoie ca să nu moară de foame! Asta în
vreme ce alte popoare produceau pentru piață, făceau economii, băteau monedă,
întemeiau bănci profitabile, pe baza unei producții eficiente și competitive.
Ce să facem cu universitățile românești bune – câte au mai rămas! –,
universități spre care vin studenții și profesorii, care reușesc să aducă și studenți și
profesori străini și care au un brand creat de multă vreme? Să le facem otova cu
celelalte și să-i lăsăm senini pe toți absolvenții de liceu de vârf să meargă în lume! Ce
soluții ne mai rămân să construim performanța în școala superioară românească,
decât lamentările?
Cred că avem obligația morală, ca membri ai corpului nostru academic, ai
Consorțiului „Universitaria”, ai Consorțiului „Uniunea Universităților Clujene”, să
fim solidari și să protestăm. A rămâne pasivi înseamnă a condamna școala
românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum, iar pentru aceasta
nu vom fi iertați de istorie, dar mai ales de poporul român. „Somnul rațiunii naște
monștri!” Nu trebuie să uităm niciodată acest adevăr verificat de experiența omenirii
și să construim în continuare, cu speranța în bine.
Încrederea în universitate este parte a încrederii generale în instituțiile
statului, ale comunității. Ea vine după decenii și secole de muncă asiduă și de
rezultate bune. Ea nu se poate cumpăra! Drumul încrederii începe cu respectul față
de această instituție venerabilă. Dacă am reușit să înmatriculăm în acest an circa
15.500 de studenți la UBB, înseamnă că lumea românească are încredere în UBB, ceea
ce nu este puțin lucru! Oamenii au încredere în UBB, iar UBB trebuie să disemineze
încredere în viață, în sensul ei, în instituții, în valori și virtuți, în patria care ne ține pe
toți.
Prin virtuți, valori și încredere, diseminate prin instruire și educație, ducem
omenirea și țara mai departe. Spiritul de libertate academică ne conduce în acțiunile
noastre. Libertatea neconstrânsă a spiritului ne ajută să obținem performanță, adică
să fim cum se cuvine. Între modalitățile de cultivare a virtuților și valorilor, dialogul
devine fundamental. Acest dialog colegial înseamnă și polemici cordiale, înseamnă
dreptul la opinia liberă, la acel schimb de idei, benefic pentru comunitate.
Universitatea este un empireu al muncii oneste, neconstrânse de nimic, libere și
liniștite, un spațiu în care se intră cu încredere, speranță, confort moral și spiritual.
Universitatea creează coeziune întru diferență, cu scopul cultivării virtuților,
valorilor și încrederii în societatea noastră, în țara noastră, în viitorul nostru. Să avem
încredere și să ne bucurăm, așadar!"
Ioan-Aurel Pop
