74 la sută dintre pacienţii cabinetelor stomatologice apreciază că preţurile tratamentelor stomatologice şi a protezelor sunt mari şi foarte mari, releva un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, coordonat de sociologul clujean Vasile Dâncu, la solicitarea Colegiului Medicilor Dentişti din Cluj. În plus, o buna parte dintre români nu calcă pragul cabinetelor decât atunci când au dureri iar alţii le evită pentru că stau prost cu banii.
Prof. univ. dr. Radu Câmpian, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Cluj: doar 27% dintre medicii stomatologi din judeţul Cluj sunt atestaţi ca medici specialişti. Foto: IRES
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 1-2 martie, pe un eşantion naţional de 1.200 de persoane, peste 18 ani, cu domiciliul în mediul urban.
Cum sunt percepuţi medicii dentişti şi serviciile lor
Potrivit studiului ”MEDICII DENTIŞTI – Percepţii publice. Atitudinile şi comportamentele de igienă dentară ale românilor”, pacienţii au aprecieri pozitive pentru nivelul de pregătire a medicilor dentişti şi a cabinetelor stomatologice. 83% dintre respondenţi apreciază pregătirea profesională a dentiştilor din România ca fiind bună şi foarte bună. Românii sunt fideli medicului stomatolog, 80% dintre ei spun că au un medic dentist la care merg în mod regulat.
Pacienţii nu au preferinţe clar conturate pentru medici bărbaţi sau femei, astfel încât 53% dintre respondenţi spun că acesta nu este un criteriu de alegere a stomatologului. Totuşi, 22% declară că preferă medicii bărbaţi, iar 24% că optează mai degrabă pentru un stomatolog-femeie.
Pentru alegerea medicului dentist curant sunt determinante recomandările pe care le primesc de la alte persoane. Atunci când şi-au ales medicul stomatolog curant, cei mai mulţi dintre respondenţi (39%) au luat în considerare recomandarea unui coleg/prieten, 22% au ţinut cont de sfatul unei rude, pentru 13% a fost importantă distanţa pe care o au de parcurs până la cabinetul stomatologic, iar 10% şi-au ales dentistul la întâmplare. La rândul lor, 84% dintre cei care folosesc serviciile stomatologice au recomandat, la rândul lor, un medic dentist altor persoane.
Referindu-se la cabinetele stomatologice, 89% apreciază ca fiind foarte bun şi bun aspectul acestora. Totodată, 87% dintre respondenţi apreciază drept grea şi foarte grea muncă dentiştilor. Cei mai buni medici stomatologi sunt în Bucureşti, apreciază 34% dintre respondenţii studiului realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES.
Din punctul de vedere a regiunii în care activează, 17% dintre respondenţi cred că în Transilvania sunt stomatologii cei mai buni. La nivel de oraşe, Clujul se află pe locul II cu 4%, după Bucureşti, urmat îndeaproape de Timişoara şi Iaşi cu câte 3%.
Profesionalizarea medicilor este o prioritate a Colegiului Medicilor Dentişti din Cluj care, având sprijinul conducerii Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca a reuşit să introducă trei noi rezidenţiate pentru medicii dentişti, iar în prezent alte două se află în faza de a fi introduse.
Un alt obiectiv al Colegiului Medicilor Dentişti din România este introducerea gradului de medic principal pentru medicii dentişti privaţi care nu au reuşit să urmeze un rezidenţiat.
Potrivit prof. univ. dr. Radu Câmpian, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Cluj, doar 27% dintre medicii stomatologi din judeţul Cluj sunt atestaţi ca medici specialişti. În judeţul Cluj funcţionează 622 de cabinete de medicină dentară.
Cât de des merg românii la stomatologie
Potrivit studiului, 48% dintre respondenţi declară că merg la dentist o dată pe an sau mai rar, iar 12% afirmă că nu merg deloc la stomatolog.
Aceste procente relevă o accesibilitate foarte redusă a populaţiei le serviciile stomatologice. În categoria celor care nu merg deloc la stomatolog, cea mai mare pondere au au locuitorii din Moldova.
Dintre respondenţii care folosesc totuşi serviciile medicale ale dentiştilor, 37% recunosc că vizitează un cabinet stomatologic doar atunci când au dureri dentare. Constrângerile economice se găsesc reflectate în limitarea accesării cabinetelor dentare, acestea fiind declarate ca principala cauza a amânării sine die a vizitei la dentist de către 45% din populaţie.
Accesul la serviciile stomatologice
Accesibilitatea în teritoriu este o problemă majoră şi 31% dintre cei intervievaţi declară că s-au născut şi au copilarit în localităţi care nu aveau nici un medic dentist.
Referitor la problema accesului la serviciile medicale de stomatologie, prof. univ. dr. Radu Câmpian, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Cluj, a declarat că instituţia pe care o reprezintă a promovat, în colaborare cu Casa Judeţeană pentru Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj, deschiderea de cabinete dentare în mediul rural astfel încât, în prezent, la nivelul judeţului Cluj există 70 de cabinete dentare în sate.
78% dintre respondenţi consideră necesar să existe un cabinet stomatologic cu program de funcţionare non-stop, iar 95% dintre aceştia apreciază că acest tip de cabinete ar trebui să existe în fiecare oraş din ţară.
În ceea ce privesc preţurile tratamentelor stomatologice şi a protezelor, 74% dintre pacienţi le consideră mari sau foarte mari, în tim ce pentru 5% acest tip de tratament este inaccesibil din punctul de vedere al costului. În schimb 4% dintre respondenţi apreciază că preţul tratamentelor nu este deloc ridicat.
Raportându-se la situaţia financiară a propriei gospodării, 50% dintre respondenţi declară că îşi pot permite să acopere costul tratamentelor stomatologice pentru membrii familiei, în timp ce alţi 31% afirmă că nu pot susţine aceste costuri.
O necunoscuta: Ce servicii deconteaza statul?
Cunoştinţele populaţiei despre oferta de servicii stomatologice care sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt reduse şi incomplete. Doar 16% dintre respondenţi declară că au beneficiat de tratamente stomatologice compensate de CNAS, iar 52% dintre cei chestionaţi nu au auzit că acest tip de tratamente pot fi decontate de stat.
”Finanţarea asistenţei stomatologice prin sistemul social de asigurări de sănătate din România este precară, total insuficientă şi demotivantă pentru medici”, afirmă prof. univ. dr. Radu Câmpian. El precizează că, la nivelul judeţului Cluj, a reuşit să suplimenteze numărul de contracte oferite de către Casa Judeţeană pentru Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj în baza unei înţelegeri cu aceasta.
Totuşi, spune dr. Radu Câmpian, numărul de contracte încheiate nu a crescut, ca urmare a gradului redus de atractivitate a acestor contracte pentru medicii dentişti.
Romanii si igiena dentara
Peste jumătate dintre români apreciază că au o stare de sănătate dentară bună şi foarte bună (55%), dar 26% recunosc că au o stare de sănătate orală proastă şi foarte proastă.
Gradul de utilizare a produselor şi soluţiilor de curăţare şi întreţinere a dinţilor şi cavităţii bucale este destul de scăzut.
Doar 18% dintre respondenţi folosesc spray de gură, 32% utilizează duşul bucal, iar 41% îşi curăţă dinţii cu aţa dentară.
Cea mai utilizată marcă de pastă de dinţi în România este Colgate (64%), fiind urmată la distanţă mare de Blend-a-Med (10%). Pe următoarele poziţii se clasează Sensodyne, Parodontax sau Aquafresh.
Calităţile de curăţare a dinţilor şi a cavităţii bucale (61%) şi proprietăţile de albire a dinţilor (41%) sunt cele mai importante pentru consumatori atunci când îşi aleg pasta de dinţi, urmate fiind de factori precum gust (39%), miros (35%), preţ (26%), ofertele promoţionale (24%).
Medicul curant şi produsele de pe rafturile magazinelor sunt principalele surse de informare ale consumatorilor cu privire la produsele pentru curaţarea dinţilor şi igienizarea cavităţii bucale (cu câte 33% din opţiuni). Mass media (presa) este a treia opţiune (21%), urmată de Internet (14%). 14% dintre respondenţi aleg astfel de produse la întâmplare, 13% decid pe care le cumpără după ce consultă reviste de specialitate, iar 10% se bazează pe recomandările apropiaţilor.
