CLUJUL VĂZUT DE ELVEŢIENI: istoria, cultura şi gastronomia – puncte forte, lipsa de promovare şi serviciile pentru turişti – puncte slabe

În Vestul Europei, Clujul este perceput ca un oraş sărac, cu o rată a criminalităţii ridicată, însă oamenii îşi schimbă părerea când vin aici şi descoperă un oraş prietenos, care se remarcă prin cultură, tradiţii şi gastronomie. Aceasta este opinia studenţilor de la Şcoala Superioară Hotelieră şi de Turism din Bellinzona, Elveţia, care au elaborat o strategie de marketing pentru promovarea municipiului Cluj-Napoca.  Studiul a fost realizat în colaborare cu Primăria, prin Centrul de Informare Turistică.

Printre punctele tari ale oraşului identificate de elveţieni se numără cultura, tradiţiile, gastronomia, zonele verzi şi curăţenie. În schimb, Clujul nu este deloc cunoscut în vestul Europei, oamenii percepându-l ca un oraş sărac, cu o rată a criminalităţii ridicată.

“Clujul ar putea avea o ofertă grozavă, care să îi atragă pe turişti. Acum, majoritatea sunt uimiţi când vin aici, deoarece în vestul Europei oamenii nu au destule informaţii despre România. Majoritatea cred că este o ţară săracă, iar când ajung aici rămân uimiţi. Clujul trebuie promovat”, a precizat Elena Petra, reprezentant al Şcolii elveţiene.

Potrivit acesteia, Clujul trebuie să îşi dezvolte seriviciile pentru turişti şi în special imaginea în afară, deoarece este cunoscut doar prin stereotipuri. Petra a precizat că turiştii sunt nemulţumiţi de faptul că meniurile la restaurante nu sunt traduse şi în limba engleză.

Studiul realizat de elveţieni a arătat patru direcţii de dezvoltare pentru Cluj. Prima dintre ele prezintă Clujul ca şi punct de tranzit, fapt ceea ce nu ajută oraşul deloc din punct de vedere economic şi ca imagine. Celelalte trei, Clujul ca şi punct de referinţă, ca punct de sosire şi plecare pentru turişiti şi ca punct central al vacanţei, ajută oraşul să se dezvolte ca imagine, să se autopromoveze şi chiar din punct de vedere economic.

Viceprimarul Radu Moisin a explicat apoi Primăria şi Asociaţia Hotelierilor Clujeni au colaborat pentru realizarea acestui studiu, iar municipalitatea nu a fost nevoită să facă cheltuieli. “Chiar astăzi oaspeţii noştri se vor întâlni cu reprezentanţii Asociaţiei Hotelierilor Clujeni pentru a vedea cum putem valorifica acest studiu de caz. Platforma visitcluj.ro este deja un punct de pornire pentru promovarea Clujului. În continuare ne vom interesa să vedem ce înseamnă licenţa elveţiană pentru hoteluri, pentru că e clar că există diferenţe în un hotel de trei stele din România şi unul din vest”, a completat Moisin.

Elveţienii au recomandat apoi reprezentanţilor municipalităţii să ia ca exemplu pentru dezvoltare şi promovare Germania, deoarece Clujul şi oraşele nemţeşti au acelaşi tip de arhitectură şi istorie.