Spectaculoasa Cascadă Vălul Miresei din Răchiţele, satul natal al premierului Emil Boc, este vedeta unui proiect de promovare a zonei finanţat din fonduri europene intitulat “Descoperă Mărgău: Apă, Pământ şi Foc”.
Cascada Vălul Miresei are 50 m înălţime şi este situată în versantul estic al masivului Vlădeasa, pe Valea Stanciu, la o altitudine de 1000 m.
Legenda spune că în toiul nunţii o mireasă a căzut de pe stânci şi în cădere voalul i-a rămas agăţat. Nuntaşii au plâns-o atât de mult pe mireasă încat s-a format o cascadă din lacrimile lor.
Vălul Miresei este o cascadă în două trepte de o grandoare şi o sălbaticie aparte, fiind cea mai reprezentativă cascadă din Munţii Apuseni. Cele două trepte totalizează o diferenţă de nivel de cca. 30 m, la baza cascadei existând o marmită adâncă cu diametrul de 10 m.
Ajungi la CASCADA VĂLUL MIRESEI urmând ruta:
Huedin – Călaţele – Buteni – sat Mărgău – Scrind-Frăsinet – Răchiţele
Dinspre Cluj vi pe DN1(E60), apoi pe DJ108C care străbate comuna prin: Buteni, Mărgău, Scrind-Frăsinet, Răchiţele până la Cascada Vălul Miresei.
Distanţa dintre marile oraşe şi Cascada Vălul Miresei:
Cluj-Napoca – Răchiţele – 68-km
Oradea – Răchiţele – 114 km
Timişoara – Răchiţele – 285 km
Sibiu – Răchiţele – 185 km
Satu-Mare – Răchiţele – 150 km
Braşov – Răchiţele – 295 km
Bucureşti – Răchiţele – 450 km
Suceava – Răchiţele– 355 km
Comuna Mărgău nu este celebră doar pentru cascadă. Primavara poate fi vazută şi fotografiată la Mărgău cea mai căutată orhidee europeană “Papucul Doamnei” (Cypripedium calceolus). În toată Europa “Papucul Doamnei” este pe cale de dispariţie şi este pe locul întâi pe lista plantelor protejate de lege.
“Clopoţeii” (Campanula serrata) înfloresc în iulie – septembrie în zona Pietrele Albe. Floarea este protejată la nivel european.
“Cupe” (Gentiana clusii), creşte în pajişti de stâncărie şi poate fi întâlnită la Mărgău pe Valea Stanciu, în aval de Cascada Vălul Miresei, fiind o plantă deosebită şi rară pentru flora acestei regiuni. Cupe înfloreşte în mai – august şi este declarată specie rară la nivel naţional.
Zona Pietrelor Albe este propice creşterii numeroaselor plante endemice, fapt care creează unicitate acestui perimetru.
Comuna Mărgău a păstrat o bună parte dintre tradiţiile seculare. Femeile din Mărgău împletesc şi ţes la război iarna lâna tunsă de ciobanii din Ciuleni şi Scrind. Sătenii din Ciuleni sunt renumiţi pentru creşterea animalelor şi pentru pălincăriile unde se face ţuica în care joacă salba de mărgelele.
Cazanele pentru pălincării se fac în Boci şi tot de aici sunt geamgii pe care şi-i aminteste toată lumea că umblau prin ţară în caruţe cu coviltir. Bocienii mai fac spoiala de un albastru deschis folosită în Apuseni pentru vopsirea caselor.
Valoarea totală a proiectului de promovare a zonei este 1.034.834,59 lei, valoarea totală eligibilă a proiectului este 829.792,73 lei din care: valoare eligibilă nerambursabilă FEDR: 705.323,82 lei, cofinanţare
de la bugetul naţional: 107.043,26 lei, co-finanţarea beneficiarului: 17.425,65 lei. Perioada de desfaşurare a proiectului este de 18 luni.
Frumos şi spectaculos